Comentariile membrilor:

 =  Cobiliță de pământ Transilvănean...
Dragule Florian,

În 1990, când am plecat din Țară, n-aș fi-nțeles cuvintele-ți.
În 2010, când m-am îndepărtat și mai mult de Țară, am început parcă, să-nțeleg.

Este 2022; și nu e durerea care mă ține invalid, legat de spițe care am crezut că le-am folosit ultima dată în bicicleta primită în dar de la Momo, ci sfâșierea distanței, năpasta unui alt aer nemirosind a pădure de castani, și trăirea tuturor durerilor din cuvintele Domniei Tale, care mă trezesc în fiecare dimineață din același coșmar al unei nedormiri râncezite de dorul cobiliței de pământ Transilvănean, de Maramureș.

Cât de „altfel” sună acum, „Mai am un singur dor...”, nu-i așa?

Cu mulțumiri,

rcm




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !