Iubito, vino, e al nopţii toiul
Un astru azi pe undeva se naşte
Lumina rătăceşte-n a cunoaşte
Şi timpul toarce ne-ncetat, cotoiul.

Şi unui sfânt trecutu-i scris în moaşte
Nu poţi opri către final şiroiul
Secundele trec iute-n carne. Roiul
E veşnic viu. Uitarea trist ne paşte

Femeie. Poama s-o gustăm ne-ndeamnă
Prezentul nostru şi în viitor
Păcatul nu-i născut, în zori de toamnă.

Spre-a nu mă crede-un palid vânător
Eu am puterea de-a te face doamnă,
Sub semnul crucii sta-va Mărul-zbor.