11-10-2010
Nimeni nu poate a se lăuda
găsind adevăratul drum!...
Nici a pătrunde ușor
în « Tainele Sfintei Scripturi »,
dacă nu are în inima sa,
mărturia cugetului bun !
Și chiar cât de mare ar fi
strălucirea vieții lui
și oricât de mari ar fi darurile sale,
dacă nu izvorăște
din credința neclintită în Dumnezeu
și iubirea de semeni !

Fericit acel care poate
să depărteze din inima lui
ceea ce-l împiedică și-l oprește
să se împărtășească cu înfrânare sfântă.
Fericit cel care poate să lepede
tot ceea ce-i întinează și-i îngreuiază cugetul…
și cu ispitele necontenit se luptă.

Daca n-ai întotdeauna sprijinul oamenilor,
nu te întrista, e mai folositor
și mult mai cu spor,
să n-ai prea multe mângâieri pământești,
dar să te faci vrednic de mângâierile cerești.

De multe, ori neputința unui suflet slab,
face ca trupul să se plângă pentru nimicuri.
Plângerea adevăratei mâhniri și întristări
sunt păcatele și greșalele noastre
care ne-au îngropat în adâncuri !

Acestea sunt greu de pătruns
de mintea omenească !
In loc să aducă foloase
se văd, a fi înțelese,
să ne învrăjbească.