~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Din nesecatul tău izvor
Am băut și eu o cupă plină,
Astfel ca orice muritor
Am constatat că ești divină.
***
Setea nu mi-am potolit
Chiar numai cu o cupă mare,
Aș vrea izvorul infinit
Să-l am și în continuare.
***
Tu îmi dai doar câte o picătură
Rămânând astfel tot însetat,
Lasă-mă să beau încă o măsură
Din nectarul vieții fermecat.
***
Apoi întâmplă-se orice minune
Dacă se mai poate întâmpla,
Aș vrea să plec din astă lume
În suflet cu iubirea ta.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Câmpia Turzii-19–ianuarie–1965
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
din volumul tiparit;
Apogeul metaforic -2004
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~