Am stins lumânarea si am ramas in întuneric
Praful de stele s.a transformat in cenusa
Impreuna, iubire, intelegere, iertare cuvinte ce le.ai pus intr.un plic si pe el ai scrie:’’Nimic’’!
Era.i singura mea alinare, singurul meu refugiu, singura usa deschisa!

Pluteam de fericire, dar mi.ai omorat zborul,
Mi.ai taiat aripile si am cazut pe pamantul rece
Cu toate astea nu se gaseste nimeni care sa.mi ucida dorul,
Nimeni nu.mi poate aduce acea parte din mine care lipseste!

Adio…asa ai scris pe cerul ce a fost odata senin
Fara motive, fara raspunsuri m.ai lasat cu toate.n ceata
Intr.un colt de masa paharul de lacrimi zace plin
Adio…a fost ultimul tau cuvant, iar tu pentru mine ultima speranta!!