Am spus atunci că viața n-are leac
De inima plutește fără tine.
O ramură căzută,un copac,
Semne punctate-vin să ne îmbine.

Nu știe frunza întreg rostul razei
Când o primește ca pe-o rugăciune.
Pe mâna ta mai lunecă și astăzi
Gâza aceea care mi-a fost nume.