De ani de zile prin străini
Și cunoscându-i foarte bine,
Găsesc și răi, găsesc haini,
Găsesc și buni de pus pe pâine,

Ce nu găsesc, asemănare
Cu caracterul românesc,
Fiind o diferență mare
De-abia că pot să povestesc :

La noi, iubirea-i tumultoasă,
Nu ține cont de timp, de vreme,
Romantică, năbădăioasă,
Pentru-n sărut se scriu poeme,

Ea fierbe-n noi de mii de ani,
Capabilă de-orice minune,
Scântei se-aprind, erup vulcani,
Iubim cu foc și pasiune,

Dar Dumnezeu să te ferească
De urâcioși (măcar atât !)
Căci fără chiar să te cunoască,
Din vorbe-n vânt, ajungi urât,

Un gest aiurea, mai știu cum,
Sau un cuvânt zis intr-o parte,
Esti ars, prăjit, ești făcut scrum,
Noi când urâm, urâm de moarte,

Da’ frații mei, asta pe mațe
Mă arde și sunt amărât…
Cu drag pe toți v-aș strange-n brațe,
Pe urâcioși…chiar și de gât !

Valeriu Cercel