Uitarea


Numele autorului este primul care pleaca
urmat docil de titlu, de actiune,
de cutremuratoarea concluzie, intregul roman
care dintr-o data devine ceva despre care
n-ai auzit niciodata,

ca si cum, una dupa alta, memoriile ce te locuiau
s-au decis sa se retraga la pensie in emisfera sudica a creierului,
intr-un mic sat de pescari unde nu exista telefoane.

de mult ti-ai luat ramas bun de la cele noua Muze
privind ecuatia cuadrupla facindu-si bagajul,
si chiar acum in timp ce memorezi ordinea planetelor,

inca iti scapa ceva, emblema unui stat,
adresa unui unchi, capitala Paraguaiului

Orice incerci sa-ti amintesti
nu-ti sta pe virful limbii,
sau macar ascuns printr-un obscur ungher al splinei.

A plutit in jos pe riul intunecat
al carui nume incepe cu L din cite-ti aduci aminte,
tu insuti pe drumul uitarii, grabit sa-i ajungi pe cei care chiar
nu mai stiu sa inoate sau sa mearga pe bicicleta

Nu-i de mirare ca te scoli in mijlocul noptii
sa cauti data unei batalii faimoase intr-o carte despre razboi.
Nu-i de mirare ca luna in fereastra pare sa fi plutit
dintr-un poem de dragoste pe care cindva il stiai pe dinafara.