Pe terasa aceea dinspre mare vântul nu adia de loc.
El tăcea, sorbind liniștit vinul roșu din paharul înalt.
Ea tăcea, abia atingând bitterul cu lămâie.
Plătiră și plecară fiecare în altă parte.
|
Casa Literaturii, poeziei și culturii. Scrie și savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică și concursuri.
Texte Recomandate
|